Parteneriatul public privat, sau PPP-ul reprezinta un teritoriu aproape necunoscut in Romania, mai ales pentru mediul de afaceri, dar in multe cazuri si pentru administratiile locale. Desi in Anglia si in tarile din nordul Europei el este unul dintre cele mai utilizate mecanisme ale dezvoltarii de proiecte publice, in Romania, acolo unde a fost aplicat, are inca statutul de experiment inovativ. Contextul integrarii in Uniunea Europeana, dar mai ales al finantarilor nerambursabile disponibile in urmatorii ani creaza premisele favorabile extinderii parteneriatului public-privat.
Practic, in comparatie cu proiectele dezvoltate de o administratie publica locala sau de o companie privata, PPP-ul ofera avantajele corespunzatoare ambelor sectoare, insusindu-si putine din punctele slabe ale celor doua. Spre exemplu un proiect de infrastructura dezvoltat in PPP poate avea o credibilitate superioara in fata unui finantator. Acest lucru deriva din faptul ca proiectul se bucura de garantii publice, carora le corespunde un risc de finantare scazut, si in acelasi timp va avea parte de o administrare performanta, corespunzatoare sectorului privat.
Intr-un PPP contributia partii publice este reprezentata in general de oferirea concesiunii unui teren sau a unui serviciu de utilitate publica, in timp de partenerul privat asigura managementul proiectului si chiar o parte semnificativa din finantarea necesara. Domeniile principale in care se PPP-urile se vor aplica si in Romania sunt infrastructura de transport, utilitatile publice, gestionarea deseurilor, serviciile medicale, etc. Aceste domenii nu vor putea fi gestionate intotdeauna din resursele proprii ale administratiilor, motiv pentru care investitorii locali si straini au oportunitatea de a dezvolta afaceri in aceste sectoare prin intermediul PPP-ului.

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro

Odata cu parafarea Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013 de catre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pe parcursul saptamanii trecute s-au lansat inca o serie de documente esentiale in contextul viitoarelor finantari nerambursabie din Fonduri Structurale. Incepand de vineri, 13 iulie versiunea din iunie a Programului Operational Regional - cel ce finanteaza in context regional dezvoltarea durabila a oraselor, a infrastructurii, a serviciilor sociale, a mediului de afaceri si a turismului - a fost prezentata ca si document finalizat. Alaturat acesteia, participantii la evenimentul festiv de lansare a POR au putut gasi varianta de lucru a viitoarei cereri de finantare. Ministrul Borbely s-a alaturat comisarului european Danuta Hubner in a asigura viitorii solicitanti de finantari nerambursabile ca procedurile de finantare vor fi clarificate si simplificate pana cel tarziu la sfarsitul verii.
Cu o zi inainte, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale anunta aprobarea unei Hotarari de Guvern privind regulile de decontare a cheltuielilor din cadrul proiectelor. Urmeaza aprobarea de catre Comisie a Programelor Operationale Sectoriale. Probabil cea mai intarziata dintre liniile de finanatare ale Fondurilor Structurale - Programul National de Dezvoltare Rurala – va fi lansat in al patrulea trimestru al anului 2007. Si astfel puzzle-ul va fi complet.
Actele normative lansate saptamana trecuta dau deja de lucru viitorilor beneficiari. Acestia pot deja sa determine daca se incadreaza in axele Programului Operational Regional, si isi pot face o idee asupra conditiilor de eligibilitate a anumitor categorii de cheltuieli. Ca o noutate, contributia in natura se pare ca poate fi considerata cheltuiala eligibila proprie beneficiarului daca este sub forma terenurilor, cladirilor, echipamentelor, materialelor, in limita unui procent cumulativ de 20%. In continuare, taxa pe valoare adaugata, dobanda si alte comisioane aferente creditelor, cheltuielile colaterale care intervin intr-un contract de leasing, achizitia de echipamente second-hand, amenzile, penalitatile si cheltuielile de judecata, nu vor fi eligibile. Reglementarile detaliaza de asemenea conditiile de eligibilitate a amortizarilor, cheltuielilor administrative si de achizitie a terenurilor etc.
Pana culoare galbena a semaforului Fondurilor Structurale se transforma in verde, iata ca avem timp si material pentru o documentare minutioasa. Totul pentru o mai mare absorbtie si o mai buna utilizare a Fondurilor Structurale. Spor la treaba.  

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro

In contextul presiunii tot mai mari pe care o exercita finantarile din fonduri structurale prin sumele considerabile pe care le ofera pentru proiecte de dezvoltare in sectoarele privat si public, conceptele si instrumentele manageriale ale ultimilor 17 ani se vor schimba fundamental. Deja toata lumea vorbeste de studii de fezabilitate, analize cost beneficiu sau proiecte tehnice. Dintre toate aceste termene noi, cea mai mare confuzie semantica o creaza studiul de fezabilitate. Utilizat pe scara larga in domeniul proiectarii, unde se refera la fezabilitatea tehnica a anumitor solutii de proiectare si executie,  termenul de studiu de fezabilitate va fi utilizat de anul acesta tot mai mult pentru a fundamenta pentru o societate comerciala intern sau extern un anumit proiect de dezvoltare.

Studiul de fezabilitate reprezinta in acceptiunea sa mai larga un instrument de prognozare a datelor economice viitoare ale unei societati comerciale in general sau ale unui proiect in mod specific. Din pacate in ultimii ani utilizarea unor instrumente manageriale de tipul studiilor de fezabilitate a fost limitata de evolutia entropica, imprevizibila a economiei si a mediului de afaceri romanesc. Gradul mare de incertitudine caracteristic pietei romanesti a facut ca, in multe situatii, studiile de fezabilitate sa fie folosite pentru a justifica in perspectiva obtinerii unei finantari decizii manageriale luate anterior, ramanand pur si simplu documentatii voluminoase, costisitoare, solicitate de finantatori.
Totusi, in scopul cresterii performantei manageriale si in contextul stabilizarii economiei romanesti  studiul de fezabilitate trebuie sa devina un instrument util si utilizabil mai ales pentru organizatiile care doresc sa atraga fonduri structurale. Pentru aproape orice tip de finantare si orice dimensiune de proiect Autoritatile de Management solicita un studiu de fezabilitate, iar acestea vor trebui pe de o parte sa fie realizate realist iar pe de alta parte sa capete o utilitate in interiorul organizatiei

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro

Dupa identificarea programului operational sectorial sau regional in care se incadreaza proiectul pentru care se cauta finantare, entitatea eligibila – societate comerciala, administratie publica, ONG – trebuie sa parcurga in mod obligatoriu o serie de etape.

In primul rand, trebuie sa verifice incadrarea proiectului in strategiile si prioritatile judetene, regionale si sectoriale. Daca proiectul corespunde cu aceste strategii, solicitantul poate sa treaca la completarea cererii de finantare si sa pregateasca anexele solicitate. Va exista un model unic de cerere de finantare pentru toate programele operationale, dar anexe vor fi diferite pentru fiecare fond in parte. Cererea de finantare completata si documentatia anexata va trebui transmisa, in functie de fiecare fond in parte, fie catre un asa numit Organism Intermediar, fie direct catre Autoritatea de Management ce gestioneaza respectivul fond. Acestea vor verifica in prima faza conformitatea administrativa a cererii de finantare, adica se vor asigura ca documentatia este completa si corect completata.

Daca proiectul corespunde din punct de vedere administrativ, apoi se verifica eligibilitatea proiectului prin intermediul unei grile de evaluare. Criteriile de eligibilitate a proiectelor se regasesc in Programul Complement disponibil pe site-urile Autoritatilor de Management. Ulterior, se trece la evaluarea fezabilitatii tehnice si financiare a proiectului propus, in concordanta cu obiectivele propuse de proiect si cu prevederile fiecarui program operational in parte. Beneficiari ale caror proiecte trec de aceste etape sunt anuntati de faptul ca au fost selectati pentru finantare. Pot semna cu autoritatea de management contractul de finantare si ulterior pot initia procedurile de achizitie pentru cheltuielile eligibile in cadrul proiectului.

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro

Fondurile Structurale si de Coeziune vor sprijini anual cu miliarde de euro dezvoltarea economica a Romaniei, finantand o mare varietate de activitati. Pentru a accesa aceste fonduri fiecare potential solicitant trebuie sa aiba in vedere o serie de prevederi esentiale. Astfel, de fonduri structurale vor putea beneficia toate persoanele juridice inregistrate pe teritoriul Romaniei ce indeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite in Programul Complement corespunzator fiecarui domeniu major finantat. Pentru fiecare din aceste domenii exista mai multe axe prioritare ce acorda finantari nerambursabile fie societatilor comerciale, fie ONG-urilor, fie administratiei publice. ONG-urile si administratiile publice se bucura de cea mai puternica sustinere financiara, putand primi din fonduri europene pana la 95% din valoarea proiectelor pentru care solicita finantare.

Pentru a primi finantare nerambursabila, fiecare solicitant va trebui sa completeze o cerere de finantare a proiectului. Modelul de cerere poate fi obtinut, la fel ca si Programele Complement de pe site-urile Autoritatilor de Management corespunzatoare domeniu finantat. Cererea va trebui sa contina o prezentare amanuntita a proiectului pentru care se solicita finantare. Alaturat cereri de finantare a fiecarui proiect, solicitantii vor trebui sa depuna, de la caz la caz, o documentatie foarte cuprinzatoare: analiza economico-financiara, analiza de risc, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, autorizatia de constructie, aviz de mediu, documente privind contributia proprie, acte de proprietate/ concesiune, documente contabile, cazierul fiscal, oglinda fiscala.
Dupa cum stim cu totii, pregatirea tuturor acestor documente dureaza o perioada foarte lunga de timp. Pentru a avea acces cat mai rapid si facil la fonduri structurale, recomand interesentilor sa se apuce cat mai repede de pregatit documentele mentionate.  

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro

Firmele, ONG-urile si autoritatile publice au in perioada 2007 - 2013 sansa de a obtine finantari nerambursabile in valoare de peste 30 miliarde euro venite din partea UE si a Guvernului Romaniei pentru proiecte de dezvoltare regionale si sectoriale. Acesti opt ani - la care se adauga inca doi pentru finalizarea implementarilor de proiecte - pot fi pentru Romania cea mai importanta perioada de dezvoltare economica si sociala din istoria recenta, egaland si chiar depasind gloria anilor interbelici.  

Aproape indiferent de domeniul in care lucreaza, romanii vor avea acces la fondurile structurale si de coeziune ale UE, putand solicita bani pentru dezvoltarea mediului de afaceri, al capitalului uman, cercetare si dezvoltare tehnologica, informatizarea societatii, infrastructura de transport si energie, protectia mediului, prevenirea riscului de calamitati, dezvoltarea turismului, cultura, regenerare urbana si rurala, locuri de munca stabile, incluziune sociala, infrastructura de sanatate, educatie sau pentru parteneriate interregionale. Avand in vedere sistemul de organizare regional al Uniunii Europene, cel mai important instrument de finantare pentru Regiunea 7 Centru si deci si pentru judetul Brasov il reprezinta Programului Operational Regional. Acestuia ii sunt repartizate 3,7 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala si 713 milioane euro de la bugetul national, bani ce vor fi folositi pentru a finanta infrastructura sociala si de transport, turismul, mediul de afaceri, patrimoniul istoric si cultural si dezvoltarea urbana.

Administrat de Agentiile de Dezvoltare Regionale, in cazul regiunii noastre de ADR 7 Centru cu sediul la Alba Iulia, Programul Operational Regional, sau pe scurt POR, este destinat reducerii decalajului economic dintre cele 8 regiuni ale Romaniei si celelalte regiuni ale Uniunii Europene. Pentru a respecta principiile dezvoltarii regionale, POR-ul a fost gandit pentru a finanta proiecte ce se incadreaza in strategiile de dezvoltare ale regiunii, judetului, localitatii si a organizatiei in care se implementeaza proiectul. La nivelul regiunii noastre exista definite de catre ADR 7 Centru strategii si planuri de dezvoltare regionala, si acum a venit vremea strategiilor judetene, locale si organizationale. Avand in vedere ca banii din Fondurile Structurale vor intarzia minim inca 3 luni, avem sansa de a putea finaliza pana atunci toate strategiile de care avem nevoie pentru a absorbi inca din prima zi bani din Programul Operational Regional. De aceea, 2007 trebuie sa fie in prima lui parte un an al strategiilor de dezvoltare, pentru ca din a doua jumatate a anului sa putem trai inceputul unei ere a dezvoltarii fara precedent.

de Ionut Tata
ionut.tata@addjb.ro