Detalii noutăți

< Pentru Dumneavoastră, Doamnă
12.03.2021 15:14 Age: 272 days

Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara

Centrul Cultural Reduta


 

 

La românii din Feldioara, ȋn duminica de Lăsatul Secului pentru postul Paștelui avea loc obiceiul ,,Burdioazelor”. Ȋn acest moment de ȋnnoire a timpului, la ȋnceput de primăvară, grupuri de tineri din localitate se mascau ȋntr-un chip greu de recunoscut și colindau satul ȋn căruţe cu coviltir.

 

De obicei, erau însoţiţi şi de câţiva membrii ai fanfarei cu instrumente de suflat sau cu acordeonul, făcând cu toţii un zgomot de nedescris şi strigând “Lele, dă-ne ouă!” mai demult sau, ȋn ultima vreme, "Ouă, ouă!". Ajunși la casele gospodarilor, glumeţi și puși pe șotii, mascaţii erau răsplătiţi cu ouă care erau din belșug ȋn această perioadă.

 

Gazdele care nu dăruiau nimic mascaţilor aveau parte de glumele acestora, fiind uneori murdăriţi cu funingine. Din ouăle primite, Burdioazele preparau clătite sau gogoşi pe soba din căruţă, din acestea ȋnfruptȃndu-se și trecătorii. După amiaza, după ce satul fusese tulburat de zarva “burdioazelor”, participanţii se adunau la "Crâşma de jos" sau la o gazdă pentru a petrece şi a se ospăta cu păpară și clătite.

 

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul a fost reluat în comunitatea românească începând cu anul 2019. Astăzi, amintirile bunicilor stau la baza transmiterii obiceiului către nepoţi, cu dragoste şi respect pentru Tradiţie.

 

,,Ne face o deosebită plăcere să sprijinim și să colaborăm cu Primăria Feldioara în demersul de a reconstitui obiceiul ,,Burdioazele” și de a-l prezenta într-un material video. Chiar dacă suntem în an de pandemie, tradiția merge mai departe și ne-am adaptat cu toții, astfel încât să nu lăsăm să treacă acest an, fără a fi prezenți în comunitate, dar și în mediul on-line. Pe canalul YouTube și pe Facebook, vă invităm, oriunde v-ați afla, duminică, 14 martie, la ora 13.00, pentru a afla mai multe despre acest obicei, dar și despre ceea ce semnifică oul cerut de către mascați și dăruit de gospodarii din Feldioara'', comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta. 

 

,,La Feldioara, ȋn ziua de Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui se desfășurau ȋn trecut obiceiuri atȃt la sași – Fasching/ pe săsește  “Fosendich”, cȃt și la romȃni – Burdioazele. 

 

 

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul  Burdioazelor a fost reluat ȋn 2019 și 2020 cu sprijinul Primăriei Feldioara și implicarea domnului primar Taus Sorin, cu mult drag și respect pentru Tradiţiile locului.

 

 

Ne bucurăm anul acesta, cȃnd desfășurarea fizică a obiceiului nu este posibilă, de parteneriatul cu Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradiţională, prin care, pe baza mărturiilor localnicilor și a fotografiilor de epocă, precum și prin reconstituirea demonstrativă realizată cu sprijinul comunităţii, putem face cunoscute aceste tradiţii peste mări și ţări, ȋn mediul on-line.

 

 

Vă invităm duminică, 14 Martie 2021, la orele 13:00, să urmăriţi materialul video ,,Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara”, maniera noastră de a păstra vii Tradiţiile, pentru a le relua curȃnd cu bine'', declară Georgiana Gămălie – Inspector de specialitate, Primăria Feldioara.

 

Alte obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște sunt păstrate în localitățile din județul Brașov: Ormeniș, Apața, Șinca Nouă, Cincu, Prejmer și Cristian. 

 

 

Roata în flăcări sau strigarea peste sat este un obicei tradițional ce se desfășoară la cumpăna dintre iarnă și primăvară, marcând începutul Postului Paștelui. La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor din apropierea satului, se împart în două grupuri care ,,strigă peste sat'', aducând la cunoștința sătenilor numele fetelor care se țin încoronate. Aprind paiele cu care au fost învelite roțile și le dau drumul la vale.  Roata, simbolul solar, semnifică evoluția ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator. 

 

Comunitățile maghiare din Ormeniș și Apața au împrumutat de la sașii transilvăneni, obiceiul numit ,,Fărșang''. Anul acesta, în ambele localități au defilat feciori care au purtat măști animaliere (lup, urs). Au fost prezente la pregătiri și fetele din sat care au ajutat la confecționarea măștilor, la împodobirea animalelor și a carului alegoric care a condus alaiul pe ulițele satului. Zarva asurzitoare, produsă de alai, avea rostul de a alunga răutățile, întunericul, anotimpul rece. 

 

În comunitățile săsești, în localitățile Cincu, Prejmer și Cristian se pregăteau înainte de pandemie, următoarele obiceiuri: Fuga Lolelor, Fashingul și Roaina. 


Fuga Lolelor a fost reluata în Cincu în anul 2017, după o pauză de mai bine de 20 de ani. Acest obicei este strâns legat de activitatea breslelelor meșteșugărești. Se constituia o procesiune de însoțire a lăzii de breaslă, care conținea banii și secretele profesionale ale fiecărei bresle. Alaiul Lolelor era condus de un tractor alegoric pe care se afla ,,Tribunalul nebunilor''. Aceștia cântau pățaniile de peste an ale locuitorilor. Costumele Lolelor erau realizate din cârpe negre, cu o mască pictată în jurul căreia era prinsă o blăniță de iepure și cozi împletite din cânepă. Lolelor făceau un zgomot infernal din talăngile legate de mijloc și bicele săsești din piele împletită. 

 

Locuitorii localități Prejmer păstrează amintirea acestui vechi obicei săsesc, Fasching (Carnaval). Grupuri de băieți mascați defilează călări pe străzi și în căruțe, în Caravana Clătitelor. Trecătorii abia așteaptă să primească clătitele preparate de către gospodine, în Prejmer.

 

În Cristian, Roiana este un obicei săsesc organizat împreună cu copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Rolul lor este de a trage pe străzi, o roată - roaina pe care erau așezate două păpuși din paie, femeie și bărbat. 

Spiritele rele erau alungate datorită talăngilor și clopoțeilor. Sensul acestei sărbători era de încercare a oamenilor de a alunga toate relele, pentru a ajuta lumina să răzbească.

 

Fotografiile au fost realizate de Cătălin Radu, Marco Algasovschi, Dinu Constantin și Serviciul Cultură Tradițională.


Primele fotografii din albumul https://flic.kr/s/aHsmUMERU5, aparțin fotografului Cătălin Radu și sunt de la prezentarea obiceiului organizat la Feldioara în anul 2020. 


Texte despre Obiceiuri de Lăsata Secului de Paște în comunitățile românești, maghiare și săsești sunt extrase din broșura ,,Obiceiuri tradiționale din județul Brașov''  realizată de Centrul Cultural Reduta - Serviciul Cultură Tradițională.


Textul despre Obiceiuri de Lăsatul Secului la Feldioara a fost pregătit de Georgiana Gămălie din Primăria Feldioara / Cetatea Feldioara, din volumele etnologilor: Ion Ghinoiu - Obiceiuri populare de peste an, Dicţionar, Bucureşti, 1997 și Romulus Vulcănescu - Mitologia română, 1987.