Brașoveni de altădată

Brașovul a fost și este considerat un oraș cu o cultură și o educație de bună calitate și cu preocupări comerciale diverse. Toate acestea s-au datorat unor oameni de excepție, cu școli înalte – intelectualii români, sași sau maghiari, cu toții au contribuit la prosperitatea cetății.
În seria de scurt metraje "Brașoveni de altădată", se pot găsi informații despre viața unor brașoveni ce s-au remarcat în domeniile lor de activitate și care prin tot ce au întreprins au dus la dezvoltarea urbei și regiunii noastre. Îi amintim aici, printre alții, pe cărturarii Johanes Honterus, Ioan Meșotă, Sextil Pușcariu, poeții St. O. Iosif, Ecaterina Pitiș, pictorii Mișu Popp, Ștefan Mironescu, Margarete Depner, medicii Liviu Cîmpeanu, Theodor și Aurel Sbîrcea, acesta din urmă dând numele maternității brașovene în care a muncit o mare parte din viață.
Cultura şi educaţia din Braşov au avut o largă răspândire la începutul epocii moderne, datorită editării în număr mare a unor publicaţii şi cărţi. Unul dintre tipografii care au făcut istorie la Braşov este Johann Gott, cel care a preluat de la Honterus tipografia, unde tipărea cărți în limba romînă, acum 5 secole, Diaconu Coresi.
Braşovul a avut întotdeauna dascăli dedicaţi, care au fost adevărate modele pentru tinerii dornici de învăţătură.
Personalităţi de marcă au fost și dascălii de la liceul Şaguna, printre care Virgil Oniţiu, Andrei Bârseanu, Gheorghe Dima. Promoţii după promoţii, saguniştii braşoveni au format elita românească a profesorilor, scriitorilor, artiştilor, medicilor sau a oamenilor de ştiinţă. Dintre ei, 49 au ajuns membri ai Academiei române, colegiul braşovean ocupând primul loc la nivel naţional, după numărul de academicieni pe care i-a dat.